La vie est le tourisme
Le tourisme est la liberté
Rezervatia "Padurea Domneasca"
Rezervația naturală unică "Pădurea Domnească", este una dintre comorile Moldovei. În orice anotimp al anului pădurile noastre arată uimitor de bine, această rezervație – nu este formată doar din copaci ci de asemenea și de un peisaj magnific cu o lume armonioasă de floră și faună, care iși schimbă mereu frumusețea.
Rezervaţia ,, Pădurea Domnească" a fost creată la 02. iulie 1993 conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova, cu scopul păstrării celui mai reprezentativ complex natural silvic de luncă şi de mlaştini situate în sectorul de mijloc a rîului Prut, conservării şi regenerării speciilor rare de plante şi animale, redresării ecologice şi restabilirii biodiversităţii ecosistemelor de luncă.
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul ocupat de vegetaţia forestieră a rezervaţiei ,, Pădurea Domnească" aparţine Platoului Moldovenesc de nord-vest şi este localizat în zona cursului de mojloc al rîului Prut şi afluentului său Camenca , de la satul Branişte la nord, pînă la Pruteni la sud; spre vest este limitat de rîul Prut, iar spre est- de zona de recife Buteşti- Cobani şi mai la sud, de terasele rîului Prut din preajma estică a satelor Viişoara şi Pruteni
Actualmente teritoriul, după particularităţile geomorfologice se identifică cu Cîmpia aluvială a Prutului de Mijloc. La alcătuirea lui iau parte terasele Prutului şi elemente ale reliefului actual: lunca şi versantul stîng al văii Prutului şi cumpenele de apă.
Suprafaţa totală a rezervaţiei este de 5736 ha dintre care 4952 hectare sunt acoperite cu păduri. În funcţie de gradul de inundaţie şi aluviuni se evedinţiază patru asociaţii vegetale de luncă: stejărişuri, plopişuri, salcişuri, răhitişuri. Stejărişurile ocupă suprafaţa de 1471,4 ha (26%) . cresc pe cele mai ridicate locuri din luncă, la altitudinea de 53-60. Sălcişurile , ocupă 455,6ha. Sunt răspîndite de-a lungul albiei Prutului şi pe alocuri în gîrle. S-au format pe soluri tinere , preponderent nisipoase şi nisipo-lutoase. Plopişurile ocupă 1081,6ha comunităţile de plop s-au format pe locuri puţin mai ridicate decît sălcişurile şi reprezintă o formă de tranziţie de la sălcişuri la stejărişuri de luncă. Răchitişurile ocupă mici suprafeţe în zona de contact a spaţiului terestru cu apele rîului Prut s-au format pe soluri tinere , nisipoase în condiţii umede şi foarte umede.
De remarcat că, prezenţa în flora rezervaţiei a unui număr de circa 31 specii de plante rare dintre care: 12 speci de plante incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova 19 specii de plante cu diferit grad de periclitare incluse în UICN Red List Categories.
Fauna rezervaţiei ,,Pădurea Domnească" este bogată şi variată . Ea este alcătuită din 47 specii de mamifere, 15 specii de reptile şi amfibieni şi 159 specii de păsări din care 21 de specii sunt introduse în categoria speciilor rare de animale.
O importață majoră în rezervaţie îl au zimbrii. În baza acordului interstatal dintre conducerea Republicii Moldova şi Republica Polonă în anul 2005 a fost primită decizia de a reaclimatiza zimbrul în Republica Moldova. Ca urmare pe 19 august 2005 în rezervaţie au fost aduşi 3 zimbri ( un mascul şi două femele) din 2 rezervaţii ale Poloniei.
Condiţiile de întrţinere a zimbrilor în rezervaţie au fost create în conformitate cu ,, Strategiia de conservare a Zimbrului Eoropean" a Fondului Mondial al Naturii (WWF) cu recomandările Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe, Ministerului Ecologiei , Serviciului Veterinar al Ministerului Agriculturii.
În prezent pe teritoriul rezervaţiei sunt prezenţi 5 zimbri.
 |  |  |
|---|---|---|
 |  |  |
 |  |  |
 |  |  |
 |  |  |
 |  |  |
 |  |
Turism
Rezervaţia ,, Pădurea Domnească" ÎS împreună cu Consiliul raional Glodeni în anul 2008 au iniţiat traseul turistic ,, Pe un picior de plai pe-o gură de rai" care este vizitat de turişti din difirite ţări ale lumii.
Anual rezervaţia este vizitată de circa 6-7 mii de turişti în mare parte elevi ai liceelor din Republică şi studenţi ai Instituţiilor de Învăţămînt superior, în special facultăţile de geografie, biologie, silvicultură care în afară de asta îşi desfășoară practica de teren pe teritoriul rezervaţiei.
Rezervaţia include obiecte de valoare unicală din zona Prutului de Mijloc care sunt introduse în diferite categorii al ariilor naturale protejate de Stat. Rezervaţia peisagistică ,, Suta de Movile"; Defileul,, Cheile Buteştiului"; Reciful coralier ,, Cobani"; Reciful ,, Stînca Mare; Colonia de Stîrci,, Ţara Bîtlanilor"; Stejarii seculari.
Rezervaţia peisagistică ,, Suta de Movile" reprezintă un fenomen unic în spaţiul dintre Nistru şi Prut. Reprezintă o porţiune a traseurilor rîului Prut cu o suprafaţă de peste 1600 hectare, acoperite cu peste 3500 movile de diferite forme cu o înălţime de peste 30m, şi cu o lungime de la zeci pînă la sute de metri. Teritoriul ditre movile este completat de zeci de lacuri pitoreşti, izvoare cu apă cristalină. Şi pînă azi origine movililor rămîne deocamdată o enigmă.
Defileul ,, Cheile Buteşti": O poveste în piatra a veţii pe pămînt, ce este situată lîngă satul Buteşti pe o suprafaţă de 110 ha, rîul Camenca sapă un difileu pitoresc prin şirul de toltre. Dintre ele se remarcă ,, Uriaşul" cu lungimea de peste 2000 metri, lăţimea de 125 metri şi înălţimea de 40 metri. Înconjurat din trei părţi de Camenca şi de afluentul său Camencuţa. Stînca este străpunsă de grote şi peştere care au servit drept adăpost pentru animale în perioada glaciară şi pentru om în perioada preistorică. În peşterele de aici au fost descoperite fosile de urşi de cavernă, tigri, lei, mamont, zimbrii.
Reciful ,, Stînca Mare" o fortăreaţă a naturii. Este cel mai sudic recif reprezintativ din Brîul Coralier al Prutului de Mijloc. Este situat la sud de satul Cobani avînd o lungime de poeste 1000 metri, lăţimea 100m şi înălţimea relativ 40 m. rîuleţul Camenca înbrăcişează reciful din trei părţi. Această ,, fortăreaţă" naturală a fost populată de oameni în epoca de piatră. În prezent aici şi-au găsit refugiul plante de stepă primară, animale rare. A fost salvată de distrugere în 1988 prin intervenţia ecologiştilor.
Colonia de stîrci,, Ţara Bîtlanilor". O înpărăţie a păsărilor, este o colonie unică de păsări de baltă ce cuibăresc pe stejari. Se află pe teritoriul rezervaţiei în apropiere de satul Balatina. Colonia reprezintă peste 1000 de exemplare formate din stîrcul cenuşiu(Aedea cinerea), stîrcul de noapte(Nycticorax nycticorax), egreta mică(Egreta garzetta).
Stejarii seculari. Cronicarii verzi ai istoriei noastre. Se află pe teritoriul rezervaţiei în apropiere de satul Moara Domnească. Reprezintă cîteva parcele cu o suprafaţă totală de 123 ha cu stejari seculari, ce depăşesc vîrsta de peste 250 de ani, unii din ei atingînd şi recordul la înălţime de peste 35m. Această grupare de arbori seculari ne mărturesesc elocvent istoria naturii acestui meleag şi faima de odinioară a pădurilor noastre.